Binecuvantare a Patriarhiei armene

HRISOV DE BINECUVÂNTARE PATRIARHALĂ ŞI APRECIERE

TUTUROR CREDINCIOŞILOR CARE CU EVLAVIE SE ÎNCHINĂ

ÎN BISERICA ARMEANĂ CU HRAMUL SFINTEI NĂSCĂTOARE DE

DUMNEZEU DIN ORAŞUL ROMAN

Am aflat cu aleasă mulţumire despre festivităţile organizate cu prilejul aniversării a 400 de ani de la zidirea, în 1609, a Bisericii Armeneşti din Roman. I.P.S. Arhiepiscop Dirayr Mardichian, Conducătorul Eparhiilor armene din România şi Bulgaria, Ne-a informat despre importanţa acordată acestui eveniment, dându-Ne astfel prilejul fericit de a vă adresa tuturor cuvântul Nostru Patriarhal.

Biserica Armenească din Roman, cu Hramul Sf. Născătoare de Dumnezeu, zidită prin strădania armenilor din România cu preţul multor sacrificii, este rodul credinţei acestora, a iubirii faţă de Dumnezeu, de Biserică şi de naţia lor, pentru ca sub cupolele acesteia cuvântul Domnului să fie auzit de toţi fiii poporului armean, spre întărirea şi strălucirea trăirii lor spirituale şi naţionale.

Nu mai există azi o comunitate armeană în acest oraş, dar prin hotărârea conducerii Eparhiei armene din România, această Biserică veche de secole este deschisă, spre folosinţa Bisericii ortodoxe române surori, slujind astfel în continuare apostoliei sale sfinte,locaş sfânt de închinăciune, de propovăduire a cuvântului lui Dumnezeu şi a învăţăturii creştine, izvor de lumină şi binecuvântare spre întărirea credinţei în sufletele oamenilor. Mare ne este bucuria în suflet văzând că prietenia popoarelor noastre, a creştinilor armeni

şi români, care de secole trăiesc alături pe pământul binecuvântat al României, este încununată şi astăzi cu noi înfăptuiri bineplăcute lui Dumnezeu şi vrednice de lauda tuturor. „Iată acum ce este bun şi ce este frumos, decât numai a locui fraţii împreună.”

În acest moment aniversar, zi sfântă de sărbătoare, e datoria noastră, a tuturor să-i pomenim în rugăciune, cu smerită evlavie, pe ctitorii acestui lăcaş, pe toţi fiii poporului nostru care s-au ostenit pentru zidirea şi păstrarea acestuia în bună stare şi să ne plecăm în faţa moştenirii ce ne-au lăsat-o, rod al trudei şi sacrificiilor lor, spre mândria poporului creştin armean şi spre bucuria spirituală a tuturor celor ce-i trec pragul. Bunul Dumnezeu să-i învrednicească pe aceşti fii ai poporului armean de viaţa cea cerească şi de împărăţia darurilor, dându-le lor odihna binemeritată alături de cei drepţi.

Să alăturăm acestor rugăciuni recunoştinţa noastră, a tuturor, faţă de fiii drept credinciosului popor român, prin a căror trudă şi îngrijire acestă biserică este deschisă mereu, frumoasă, împodobită şi nu în ultimul rând, păstrând stilul tradiţional bisericesc şi architectonic specific poporului creştin armean.

Din Scaunul Apostolic de la Sf. Ecimiadzin trimitem cuvântul Nostru de salut Prea Fericitului Daniel, fratele Nostru, hăruit cu alese însuşiri spirituale şi ecumenice, Patriah al Bisericii Ortodoxe Române, precum şi binecuvântarea Noastră tuturor slujitorilor Bisericii Ortodoxe Române surori, dorindu-le o mereu rodnică slujire, spre slava Bisericii lui Hristos, cea una, sfântă şi sobornicească.

De la poalele biblicului Ararat, din Mănăstirea luminată de razele pogorârii lui Hristos, de pe pământul binecuvântat de paşii apostolilor, trimitem dragostea Noastră părintească şi binecuvântarea patriarhală fiilor popoarelor noastre, armeni şi români. Iubiţilor, strămoşii voştri v-au lăsat moştenirea de onoare şi onorantă a înţelegerii şi bunei convieţuiri, realitate de netăgăduit a istoriei popoarelor noastre.

Mândriţi-vă cu înfăptuirile lor, cu moştenirea ce aţi primit-o. Fiţi neclintiţi în credinţa voastră, întăriţi în nădejde şi iubire, iar spiritul şi dorinţa bunei înţelegeri să vă fie mereu alături, păstrând mai departe vie şi încununată cu strălucirea noilor înfăptuiri prietenia tradiţională dintre popoarele noastre, consacrată de-a lungul veacurilor prin strădania strămoşilor voştri şi binecuvâtarea Domnului.

 Ne rugăm din adâncul inimii ca Bunul Dumnezeu să vă apere şi să vă ocrotească pe toţi trăitori ai acestui binecuvântat pământ, armeni şi români, să ne ocrotească ţările, bisericile şi popoarele, călăuzind gândurile şi paşii tuturor pe calea Voii Sale celei Sfinte.

Dumnezeu să ocrotească România şi poporul român.

Rugăm pe Bunul Dumnezeu să-şi reverse mila, cu aceeaşi dragoste, şi asupra comunităţii armene din România, păstrând întreaga noastră Eparhie neclintită şi netulburată, în linişte şi pace.

Fiţi sănătoşi, întăriţi cu Harul Sfântului Duh şi binecuvântaţi de Noi.

 

Sf. Ecimiadzin, 3 iunie În anul Domnului 2009 şi în anul armenesc 1458.

 

Cu binecuvântări

 

Karekin II, Catolicos al tuturor armenilor.

Iată acum ce este bun şi ce este frumos, decât numai a locui fraţii împreună!

Psalmi 132:1